Interviu cu Evanghelos Gkikas
1. Ce înseamnă pentru dumneavoastră muzica bizantină, atât la nivel personal, cât și profesional?Pentru mine, Muzica Bizantină este coroana muzicii. La nivel personal, ea reprezintă comunicarea cu Dumnezeu, adică încercarea omului de a intra în comuniune cu divinitatea prin vocea umană, prin intermediul Muzicii Bizantine. Dumnezeu a dăruit oamenilor diferite talente. Astfel, și mie mi-a dăruit talentul unei voci bune, pentru a-L putea slăvi și preamări prin Muzica Bizantină.
La nivel profesional, vreau să subliniez un lucru: „trăiesc și lucrez prin vocea mea”, deoarece mă ocup de Muzica Bizantină de la vârsta de 12 ani și am avut norocul să transform această pasiune într-o profesie. Lucrez ca profesor de muzică în învățământul secundar.
2. Cum ați descoperit muzica bizantină și ce v-a determinat să o urmați ca profesie?
Am cunoscut Muzica Bizantină prin intermediul bisericii. De la 12 ani, cântam în biserica parohiei mele alături de psalți care cunoșteau această muzică. Imediat după aceea, am urmat cursuri de Muzică Bizantină la școala Mitropoliei Larisa & Tirnavos, precum și la toate școlile bisericești la care am studiat. Ceea ce m-a determinat să aleg această carieră a fost bogăția, măreția și simplitatea Muzicii Bizantine.
3.Care sunt principalele diferențe pe care le observați între muzica bizantină din Grecia și tradițiile muzicale ale altor regiuni ortodoxe, cum ar fi România?
În linii generale, Muzica Bizantină este aceeași peste tot, indiferent de țară sau de popor. Nu contează nici țara, nici limba. În Grecia, predomină așa-numitul „stil patriarhal”, transmis de mari compozitori și interpreți către noile generații prin intermediul Marilor Dascăli, precum Iakovos Nafpliotis, Konstantinos Priggos, Thrasivoulos Stanitsas, Leonidas Asteris, Vasileios Nikolaidis și alții. Până în zilele noastre, tradiția continuă prin marii protopsalți, precum Athanasios Karamanis, Charalampos Taliadoros, Christos Theodosopoulos ș.a., fără a vrea să omită pe cineva în mod intenționat.
Tradiția muzicală bizantină în rândul poporului ortodox din România este remarcabilă. Există muzicieni-interpreți și compozitori talentați, precum și coruri numeroase care susțin cu demnitate sfintele locașuri, oferind credincioșilor evlavie și îndemn la rugăciune.
Aș dori să menționez faptul că în unele biserici predomină așa-numitul „sunet occidental, european” în interpretarea imnurilor, ca rezultat al influenței muzicii europene.
Am cântat și colaborat în multe țări ale lumii – în Europa, America, Africa, Asia și Australia – atât singur, cât și cu corul, cu scopul de a păstra și răspândi Muzica Bizantină.
4.Cum vă simțiți atunci când cântați în România, având în vedere legăturile strânse dintre muzica bizantină grecească și tradițiile religioase românești?
Când cânt în România, simt că mă aflu în Grecia, pentru că ne leagă tradiția bizantină și ortodoxia.
Cred că mijloacele electronice moderne ne oferă posibilitatea de a comunica și de a ne apropia unii de alții, atât personal, cât și prin experiențe muzicale.
În acest fel, putem face schimb de cunoștințe și influențe muzicale, luând de la fiecare interpret anumite elemente pe care le putem adapta la stilul nostru. Astfel, poate exista o influență în interpretare.
În ceea ce privește colaborarea mea în domeniul muzical în România, Dumnezeu m-a învrednicit să cânt, la invitație, la Festivalul Internațional de Muzică Bizantină de la Brașov în 2019. A fost o mare onoare pentru mine să primesc din nou invitația de a cânta în România, mai ales în București, știind că publicul românesc are cerințe ridicate în ceea ce privește interpretarea Muzicii Bizantine. Le mulțumesc tuturor celor care au contribuit la organizarea acestui concert.
6.Cum a reacționat publicul românesc la concert?
În toate țările pe care le-am vizitat „cântând mărețiile lui Dumnezeu” și răspândind Muzica Bizantină, publicul a reacționat cu entuziasm, demonstrând acest lucru prin aplauze călduroase, dragoste și respect față de cele interpretate.
La concertul din Brașov, România, în 2019, publicul a arătat din nou respectul și dragostea sa pentru Muzica Bizantină.
Și în acest concert vreau să mulțumesc dinainte publicului român, având convingerea fermă că este animat de o dragoste profundă pentru Muzica Bizantină și că, prin acest concert, această muzică se transmite și se răspândește în întreaga lume.
7. Cum te pregătești pentru un concert de muzică bizantină?
Pregătirea pentru concert este „alfa și omega” pentru o interpretare corectă a textelor muzicale.
Astfel, aleg textele muzicale pe care urmează să le interpretez, le citesc cu atenție, acordând atenție punctelor dificile și stabilind baza corectă pentru fiecare piesă.
Întotdeauna înainte de a urca pe scenă pentru a-mi prezenta programul, fac ceea ce se numește „încălzirea” vocii și mă rog pentru harul divin, ca să pot interpreta cât mai bine imnurile.
Toate textele Muzicii Bizantine sunt la fel de importante, nu există unul care să fie mai deosebit. Contează doar să fie interpretate corect – cu măsură, ritm, intensitate – și, mai ales, din inimă.
8. Cum credeți că muzica bizantină poate ajuta credincioșii să aprofundeze legătura lor spirituală?
Cred că Muzica Bizantină, prin simplitatea și în același timp prin măreția ei, va captiva pe oricine o ascultă pentru prima dată, cu condiția să fie interpretată corect, fie de un cor, fie de un solist.
Tinerilor le spun că Muzica Bizantină este „dragoste divină”. Dacă cineva nu iubește muzica aceasta cu pasiune, nu va putea niciodată să o învețe corect. Trebuie doar să încerce și să nu se descurajeze la început. Obstacole pot apărea, dar cu perseverență, răbdare și studiu sub îndrumarea unui profesor bun, totul se depășește.
Cât despre mine, în drumul meu muzical, Dumnezeu m-a învrednicit să am alături profesori buni, de la care am învățat tainele interpretării.
Un rol esențial în formarea mea în Muzica Bizantină l-a avut renumitul Arhon Didaskalos al Marii Biserici a lui Hristos, Protopsalt și Dirijor, domnul Theodoros Vasilikos, alături de care m-am format și cu care am avut o colaborare de mulți ani, colaborare care continuă până astăzi. Aș dori să-i mulțumesc public prin acest interviu.
***
Biografie Evanghelos Gkikas – Vocea sacră a muzicii bizantine
Evanghelos Gkikas este unul dintre cei mai respectați interpreți ai muzicii bizantine contemporane, un artist pentru care această muzică nu este doar artă, ci și misiune spirituală. Născut în Podgoria Larissa (Grecia), a început să cânte la doar 12 ani în biserica parohiei sale, unde a fost profund inspirat de psalții locali și de profesorul Michalis Ulanis. Ulterior, și-a urmat chemarea prin studii riguroase de muzică bizantină la școala Mitropoliei Larisa & Tirnavos, precum și în toate școlile bisericești unde a fost elev.
Pentru Evanghelos Gkikas, muzica bizantină este o formă de comuniune cu Dumnezeu, exprimată prin vocea umană. Această convingere stă la baza unei cariere dedicate în întregime cântării sacre. Este profesor de muzică în învățământul secundar ecleziastic și protopsalt în biserici din Atena, iar activitatea sa profesională este alimentată constant de vocația interioară: „Trăiesc și lucrez prin vocea mea”.
De-a lungul anilor, a susținut numeroase concerte și colaborări internaționale în Europa, America, Africa, Asia și Australia. Repertoriul său cuprinde peste 60 de înregistrări cu muzică bizantină și tradițională grecească. În 2019, a participat la Festivalul Internațional de Muzică Bizantină de la Brașov, iar în 2024 a revenit cu bucurie în România, afirmând că publicul român, prin evlavia și dragostea sa pentru această muzică, îi amintește de cel grec.
Evanghelos subliniază că tradiția bizantină este un limbaj spiritual comun în lumea ortodoxă, deși în România există influențe occidentale în unele interpretări. Totuși, apreciază în mod deosebit bogăția și valoarea corurilor și compozitorilor români.
Pregătirea sa pentru concert este meticuloasă: selecția atentă a pieselor, analiza muzicală, încălzirea vocii și rugăciunea sunt esențiale. Consideră că fiecare imn este important, atât timp cât este interpretat corect și din inimă.
Către tineri, Evanghelos transmite un mesaj puternic: „Muzica bizantină este dragoste divină. Dacă nu o iubești cu pasiune, nu o poți învăța.” El îi încurajează pe cei care doresc să o studieze să persevereze, chiar și în fața dificultăților, și să caute îndrumarea unor profesori dedicați. În formarea sa, un rol definitoriu l-a avut Arhon Didaskalos al Marii Biserici a lui Hristos, domnul Theodoros Vasilikos, cu care colaborează de mulți ani.
Astăzi, Evanghelos Gkikas rămâne un veritabil ambasador al muzicii bizantine, dăruind publicului din întreaga lume nu doar interpretări remarcabile, ci și o profundă trăire duhovnicească.
Interviu realizat de Mina Cristiana