Numele meu este Daria Marina Ilioiu, am 15 ani și sunt elevă în clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Independența” din Calafat, profil real. Sunt voluntar în cadrul Asociației Culturale Armonia Lumina, iar această alegere a venit firesc, ca o continuare a parcursului meu spiritual și artistic.

Am crescut înconjurată de muzică, dar în jurul vârstei de 12 ani am simțit cu adevărat o chemare profundă către muzica psaltică. Tot de atunci cânt la strana Catedralei „Sfântul Nicolae” din Calafat, acolo unde slujește tatăl meu. Această muzică ce îmbină armonia divină cu rugăciunea mi-a oferit pace, sens și o cale de a mă apropia de Dumnezeu. Cântul psaltic nu este doar o pasiune, ci o formă de slujire și de mărturisire vie a credinței.

În anul 2024, am fondat Grupul Psaltic „Prodromița”, o inițiativă care a prins contur cu ajutorul Maicii Domnului. Alături de alți tineri, am început să cântăm în biserici, la concerte și evenimente culturale, dând mărturie despre frumusețea muzicii bizantine și importanța credinței în viața noastră.

M-am alăturat Asociației Armonia Lumina pentru că împărtășește aceleași valori în care cred: promovarea culturii autentice, a muzicii sacre și sprijinirea tinerilor talentați. Ca voluntar, îmi doresc să contribui cu tot ce am primit: dragostea pentru muzică, energia tinereții și credința că putem aduce lumină în sufletele celor din jur.

Voluntariatul m-a ajutat să mă dezvolt nu doar artistic, ci și ca om – să fiu mai responsabilă, empatică și deschisă către nevoile celorlalți. Cred că fiecare gest făcut din inimă, fiecare cântare sau implicare într-un proiect este o picătură de lumină pe care o putem dărui lumii. De aceea, continui să mă implic cu bucurie și recunoștință, știind că ceea ce fac nu este al meu, ci este darul lui Dumnezeu lucrând prin mine.

Mă numesc Gârlicel Maria Cosmina și sunt din orașul Ploiești. M-am întors la Ortodoxie acum trei ani, în perioada Paștelui, când am simțit, pentru prima dată după mult timp, mila și iubirea Domnului revărsate asupra sufletului meu.

După slujba Învierii, am renunțat la toate practicile new age și am început să caut Harul Domnului din ce în ce mai mult. Nu a fost ușor… Provin dintr-o familie de creștini nepracticanți la vremea aceea, iar întoarcerea mea la credință a fost o adevărată provocare.

Mă simțeam judecată, iar totul părea din ce în ce mai greu. Totuși, cu ajutorul Maicii Domnului, am descoperit muzica psaltică — aceasta fiind, pentru mine, cel mai bun medicament și motivul întoarcerii familiei mele la Dumnezeu.

Nu voi minți: au fost ispite mari, dar toate au trecut după ce am participat la primul meu concert de muzică psaltică. În acea seară, sufletul meu s-a simțit, în sfârșit, „acasă” — un sentiment pe care îl căutasem toată viața.

De atunci, muzica psaltică a devenit parte din viața mea

Mă numesc Răzvan, sunt din Măgureni, județul Prahova, student în anul întai la Facultatea de Teologie Ortodoxa "Justinian Patriarhul" din București. Deși nu am urmat calea seminarului, din copilărie am avut dragostea față de Dumnezeu, față de slujbele bisericii și cântare. Muzica psaltică am descoperit-o târziu, la vârsta de 15 ani, găsind slujba Sfântului Irodion de la Lainici înregistrată. Acest prim pas a jucat un rol important în formarea mea, și în viața duhovnicească, căci urma să am o evlavie mare pentru "Luceafărul de la Lainici", dar și pe plan profesional, începând să îndrăgesc acest stil de muzică. Cu ajutorul lui Dumnezeu, de câțiva ani studiez muzica psaltica, alaturi de prietenii din copilarie, având ca îndrumător pe dl. prof. dr. Vasile Vasile. Împreună cu ei cânt la Biserica Sfântul Nicolae "Dintr-o Zi", o biserica ocrotită de Sfântul Ierarh și Maica Domnului. Îi dau slavă lui Dumnezeu că de-alungul timpului am avut ocazia de a cânta cu mari voci ale muzicii psaltice românești, pe care odinioara doar le ascultam în online, făcând audiție. Privesc cu seriozitate și nădejde chemarea pe care o simt spre slujire în Biserica lui Hristos. Îmi doresc să devin, cu ajutorul lui Dumnezeu, un slujitor bineplăcut și pregătit, atât din punct de vedere liturgic, cât și duhovnicesc și muzical. Consider că este esențial ca, pe lângă propria formare, să pot deveni, la rândul meu, dascăl pentru alții, căci muzica psaltică nu se poate păstra vie decât prin lanțul viu al transmiterii de la om la om, de la inimă la inimă. A avea ucenici nu este doar o responsabilitate, ci o binecuvântare prin care stilul autentic de cânt bizantin poate fi dăruit mai departe, păstrându-i duhul și frumusețea originară.

Pentru mine, muzica psaltică nu este doar artă, ci o formă de rugăciune înălțată prin glas și inimă, o cale prin care sufletul se unește cu Dumnezeu și aduce lumină celor ce ascultă.

Îmi doresc ca acest drum început cu evlavie și credință să rodească în timp, și cu ajutorul lui Dumnezeu, să pot sluji Biserica cu demnitate, smerenie și iubire față de cele sfinte.